PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE ILUMINAT SI PRIZE

 


     Iluminatul electric interior poate fi:

• normal - pentru alimentarea cu energie a corpurilor de iluminat care asigură desfăşurarea activităţii normale, în clădirile în care sunt executate (analizate cu precădere în lucrare);

• de siguranţă - pentru alimentarea cu energie electrică a unor corpuri de iluminat, în cazul defectării instalaţiei electrice pentru iluminatul normal, şi care servesc :
  ✓ pentru continuarea lucrului - în încăperile unde funcţionează receptoare electrice de categorie zero (de exemplu, săli de operaţii, de reanimare, studiouri de radio, de televiziune ş.a.);
  ✓ pentru evacuarea personalului din clădire - în încăperile/pe căile de circulaţie din clădire când în/ре acestea se află mai mult de 50 de persoane simultan (practic, în toate clădirile industriale şi social-administrative);
  ✓ contra panicii - în încăperile cu aglomerări mari de persoane (peste 400 - de exemplu, în sălile de teatru, cinematograf ş.a.);

✓ pentru circulaţie - în încăperile cu aglomerări de persoane şi cu multe obstacole pe căile de evacuare (de exemplu, în marile magazine comerciale, hale industriale ş.a.);
  ✓ pentru veghe - în încăperile în care pe timpul nopţii se efectuează serviciul de supraveghere (de exemplu, în dormitoare din creşe, camere de bolnavi ş.a.);
  ✓ pentru marcarea hidranţilor - permit identificarea uşoară a poziţiei hidranţilor pe timpulI nopţii;
  ✓ de pază - în clădiri sau în incintele acestora, pentru a le asigura mai uşor securitatea.

                     

                                                                     


        Calitatea instalaţiilor electrice este evidenţiată prin cerinţele impuse acestora pe întreaga lor durată de utilizare : rezistenţa şi stabilitatea, siguranţa în exploatare şi la foc, igiena, sănătatea, refacerea şi protecţia mediului, economia de energie şi protecţia împotriva zgomotului.
         
      Alegerea componentelor instalaţiilor electrice trebuie să aibă în vedere :

• selecţia materialelor, aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor dintre cele omologate în România (sau din import, dacă au calitatea cel puţin egală cu cea prevăzută în standardele româneşti), ale căror caracteristici tehnice permit îndeplinirea cerinţelor de calitate impuse;

• respectarea următoarelor criterii de selecţie :
  ✓ categoriile în care se încadrează încăperea, spaţiul sau zona din punctul de vedere al caracteristicilor mediului, pericolelor de incendiu sau de electrocutare (vezi şi Anexa 5);
  ✓ parametrii regimului de funcţionare (tensiune, curent, frecventă, putere);
  ✓ destinaţia construcţiei si condiţiile de montare si utilizare a instalaţiei;
  ✓ criteriile tehnico-economice;
  ✓ caracterul specific al instalaţiei respective.

                                           [/b]


       Amplasarea componentelor instalaţiilor electrice trebuie sa aibă în vedere :

• asigurarea accesului uşor, pentru facilitarea întreţinerii şi verificării instalaţiei, pentru localizarea şi repararea defectelor şi pentru efectuarea fără dificultate a intervenţiilor;

• amplasarea echipamentelor astfel încât să nu stânjenească circulaţia sau să pericliteze siguranţa persoanelor;

• alegerea celor mai scurte trasee, în scopul evitării consumurilor nejustificate de materiale;

• instalarea echipamentelor electrice în spaţii în care să aibă acces numai personalul de exploatare (cu excepţia tablourilor de distribuţie din interiorul locuinţelor);

• evitarea:
  ✓ încăperilor, spaţiilor, locurilor şi zonelor în care integritatea instalaţiilor ar putea fi periclitată datorită temperaturilor ridicate, agenţilor corosivi, şocurilor, vibraţiilor, pericolelor de incendiu;
  ✓ amplasării elementelor instalaţiilor în structura de rezistenţă a construcţiilor;
  ✓ amplasării instalaţiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii sau utilaje, care ar putea să le pericliteze funcţionarea normală, iar în cazul în care nu există altă soluţie, amplasarea instalaţiilor electrice:
  ✓ deasupra conductelor de apă, de canalizare sau a conductelor de gaze;
  ✓ sub conductele de gaz şi sub conductele calde.

• interzicerea:
  ✓  amplasării instalaţiilor electrice (circuite, coloane, tablouri) în canalele de ventilaţie prin care se evacuează praf, vapori sau gaze combustibile sau inflamabile, sau în interiorul canalelor de ventilaţie ale sălilor aglomerate, hotelurilor, clădirilor înalte;
  ✓  montării conductoarelor electrice, cablurilor cu manta din materiale combustibile şi a aparatelor şi echipamentelor electrice direct pe elementele de construcţie din materiale combustibile, cu excepţia cazului în care între acestea şi instalaţie se interpun materiale incombustibile (straturi de tencuială cu minimum 1 cm grosime sau plăci de azbest cu grosimea de minimum 0,5 cm şi cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaţie electrică).


                                                   


Amplasarea corpurilor de iluminat nu este reglementată prin norme, dar, în general, respectă câteva reguli de bază, acceptate în tehnica iluminatului (Fig. 6.1., 6.2.).



• Amplasarea simetrică (Fig. 6.1.a., б.З.а.):
  ✓ se adoptă când arhitectura plafonului permite aceasta, numărul de corpuri de iliiminat este mare şi suprafaţa ferestrelor este sub 30% din suprafaţa peretelui pe care se găsesc ele;
  ✓ implică prevederea unei distanţe duble între corpurile de iluminat, faţă de distanţa dintre ultimul rând de corpuri de iluminat şi perete (pe ambele direcţii).

• Amplasarea asimetrică :

  ✓ pe o direcţie - se adoptă când unul din pereţi este mult vitrat, tot câmpul de corpuri de iluminat trebuind să se apropie de peretele vitrat, astfel ca distanţa dintre acesta şi primul şir de corpuri de iluminat să nu fie mai mare de 0,8-1 m (Fig. 6.1.b., Fig. 6.2.a., Fig. 6.3.b.,c.);
  ✓ pe ambele direcţii - se adoptă când încăperea are doi pereţi perpendiculari mult vitraţi.

         Amplasarea corpurilor de iluminat fluorescente :
  ✓ în încăperile de lucru - uzual, cu axa longitudinală paralelă cu peretele vitrat (Fig. 6.1.С., Fig. 6.2.b.)
  ✓ pe culoare - uzual, cu axa longitudinală perpendiculară pe axa acestora (Fig. 6,l.d., Fig. 6.3.d. ).


                                Fig. 6.2. Amplasarea corpurilor de iluminat: a - asimetrică pe ambele direcţii (cu acoperirea pereţilor vitrafi perpendiculari); b — fluorescente, în încăperea de lucru (cu axa paralelă cu peretele vitrat) (Aplicafia "Casa virtuală", oferită de Hager România S.R.L., www.hager.ro)



Fig. 6.3. Corpuri de iluminat amplasate :

a, b - simetric (într-o sală de clasă ţi un laborator şcolar);
c - asimetric (acoperind peretele mult vitrat);
d - pe culoar

                                               


         Amplasarea şi montarea instalaţiilor electrice trebuie să ţină cont de mediul şi spaţiul care se realizează şi care poate fi (vezi şi Anexa 5.6.): uscat sau umed cu intermitentă :

  ✓ categoria Uo - cuprinde-încăperile în care nu apare apă de condensaţie pe pereţi (de exemplu, camerele de locuit, birourile, sălile de clasă, sălile de spectacole ş.a.);
  ✓ categoria U1 - cuprinde încăperile în care umiditatea sd poate manifesta pe perioade scurte de timp, sub formă de apă de condensaţie pe pereţi (de exemplu, bucătăriile, camerele de baie cu aerisire directă, grupurile sanitare din clădirile de locuit ş.a.);

•       umed (categoria Ui) - în care apa se prezintă sub formă de picături ce cad în plan vertical (de exemplu, camerele de baie fără aerisire directă, bucătăriile de la cantine şi restaurante ş.a.);

• ud (categoria U3) — în care apa cade frecvent sub formă de ploaie din toate direcţiile (de exemplu, băile publice, încăperile pentru spălarea autovehiculelor ş.a.);

• cu pericol de coroziune (categoria K) - în care se încadrează încăperile sau spaţiile unde agenţii chimici au acţiune distructivă asupra instalaţiilor electrice;

• expus la intemperii (categoria EI) - în care se manifestă acţiunea agenţilor naturali (zăpada, gheaţa, ploaia ş.a.);

• expus acţiunii corosive a agenţilor specifici zonei litoralului (categoria ZL)

• cu temperatura ambiantă peste 40 °C (categoria T).

• cu praf incombustibil (categoria PI) - în care se încadrează fabricile de ciment;

• cu praf scame sau fibre combustibile (categoria PC) - în care se încadrează încăperile unde impurităţile degajate în amestec cu aerul nu ajung la concentraţii de explozie.

• mediu cu pericol de deteriorare mecanică datorită şocurilor mecanice (categoria M);

• mediu conductor electric (categoria CE) - în care omul este supus potenţialului pământului, datorită contactului cu elemente de construcţie conductoare electric (de exemplu, pardoseli din metal, beton, mozaic ş.a.).

• încăperi pentru echipamente electrice (categoria ЕЕ).

                                                               

       Distanţele minime între elementele instalaţiilor electrice şi de la acestea până la elementele altor instalaţii sau elementele de construcţie sunt prezentate în Anexa 6.1.

                                                   


      Secţiunile conductoarelor electrice:

• se dimensionează astfel încât sa satisfacă condiţia de stabilitate termică la încălzirea în regim permanent sau intermitent, în funcţie de regimul de lucru al receptoarelor alimentate;

• se verifică la condiţiile de :
  ✓  pierdere de tensiune şi de rezistenţă mecanică;
  ✓  încălzire în regim de scurtă durată la pornire (pentru instalaţiile de forţă).

        Secţiunile barelor:

• se dimensionează pentru a satisface condiţia de stabilitate termică Ia încălzirea în regim permanent;

• se verifică la :
  ✓  stabilitate dinamică la scurtcircuit;
  ✓  pierderile de tensiune (pentru barele de distribuţie).

                                                       

     
        Secţiunile minime admise pentru conductoarele electrice trebuie să fie :

• cel puţin egale cu cele prevăzute de normativele în vigoare (vezi şi Anexa 6.1.), chiar dacă se obţin valori inferioare, în urma calculelor de încălzire sau de pierdere de tensiune;

• cel puţin de 4 mm2 - pentru conductoarele de aluminiu montate în tuburi şi cablurile de aluminiu din încăperile cu praf, scame sau fibre combustibile;

• în circuitele monofazate - aceeaşi, pentru conductoarele de nul şi de fază;

• în circuitele sau coloanele trifazate - pentru conductoarele de nul de lucru din instalaţiile :
  ✓ de lumină - corespunzătoare valorilor prestabilite de normative (Anexa 6.2.);
  ✓ de forţă - cel puţin 50% din secţiunea conductoarelor de fază.

         Pozarea conductelor electrice protejate în tuburi, ţevi, plinte. profile mecanice uşoare sau instalate în goluri ale elementelor de construcţie

        Conductele electrice protejate montate în interiorul clădirilor (vezi şi Anexa 6.3.):

• trebuie să fie izolate, pentru a se monta în tuburi, ţevi, plinte, profile sau goluri;

• nu se pot instala în tuburi sau ţevi pozate în pământ;

• trebuie instalate în tuburi de protecţie cu diametre alese corespunzător tipului, secţiunii şi numărului de conducte, conform prevederilor din normative;

• trebuie instalate în acelaşi element de protecţie (tub, gol de plintă, profil, gol de element de construcţie etc.), dacă aparţin aceluiaşi circuit electric, inclusiv conducta de protecţie (instalarea separată a conductorului de protecţie putând fi admisă şi realizată numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de STAS 12604/5);

• se pot instala în acelaşi element de construcţie sau gol:
  ✓ dacă aparţin mai multor circuite - numai la îndeplinirea simultană a condiţiilor :
  - toate conductoarele sunt izolate pentru aceeaşi tensiune;
  - între secţiunile conductoarelor este o diferenţă de cel mult 3 trepte;
  - fiecare circuit este protejat împotriva supracurenţilor;
  - toate circuitele au în comun acelaşi aparat general de comandă şi protecţie, fără intermediul unui transformator;

  ✓ dacă au aceleaşi funcţiuni sau funcţiuni diferite şi deservesc acelaşi aparat, receptor sau echipament electric - numai dacă sunt îndeplinite simultan condiţiile :
  -între circuite nu pot să apară influenţe;
  -conductoarele lor sunt izolate pentru aceeaşi tensiune;
  -fiecare circuit este protejat separat împotriva supracurenţilor;

• nu se pot instala în acelaşi element de protecţie sau gol cu conductele altor circuite electrice — dacă aparţin circuitelor iluminatului de siguranţă cu alimentare de rezervă de tip 1,2 sau 3 şi instalaţiilor electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;

• la instalarea în golurile plintelor, în golurile prevăzute în elemente de construcţie, în profile etc. - implică alegerea dimensiunilor golurilor prin asimilare cu secţiunile tuburilor, astfel încât să permită trecerea liberă a tuburilor de protecţie;

• se trag în tuburi după montarea acestora, respectiv în plinte după uscarea tencuielii, dacă acestea au fost montate înglobat, respectându-se condiţiile de tragere prevăzute de normative.

                                                             


        Tuburi şi ţevi de protecţie metalice sau din materiale plastice (vezi şi Anexa 6.3.):

• se instalează aparent, îngropat, înglobat în elemente de construcţie incombustibile din clasa CA I (C0) sau în golurile acestora (care trebuie să le permită trecerea liberă);

• trebuie să aibă un traseu stabilit astfel încât să nu fie posibilă acumularea apei de condensaţie în nici un punct al acestuia;

• trebuie pozate astfel încât să nu fie posibilă pătrunderea apei;

• dacă sunt metalice :
  ✓ trebuie legate la pământ şi nu trebuie utilizate drept conductoare de legare la pământ său drept conductoare de protecţie;
  ✓ din materiale feromagnetice - toate conductoarele aceluiaşi circuit electric, inclusiv conductorul de protecţie trebuie instalate în acelaşi tub, cu excepţia conductorului PE fără izolaţie, care se instalează separat;
  ✓ trebuie montate astfel încât să se asigure evacuarea apei de condensaţie;

• nu se pot instala pe suprafaţa coşurilor şi a panourilor radiante sau pe alte suprafeţe similare, în spatele sobelor sau al corpurilor de încălzire, dacă în ele sunt introduse conducte electrice cu izolaţie obişnuită;

• se instalează pe trasee verticale şi/sau orizontale, excepţiile fiind admise în cazurile în care, justificat, astfel de trasee nu pot fi realizate (de exemplu, la casa scării), precum şi în cazul planşeelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice pozate aparent;

• se montează cu pante de 0,5-1% între două doze, în încăperile în care poate pătrunde sau se poate colecta apa de condensate în cele cu traseu orizontal;

• în încăperi de locuit şi similare, se recomandă distanţarea traseelor orizontale pe pereţi la circa 0,3 m de plafon;

• nu se montează pe pardoseala combustibilă a podurilor, decât dacă sunt,metalice;

• nu se pozează în şliţuri practicate în planşee, dar pot fi înglobate în planşee la turnarea acestora sau pot fi montate peste placă şi înglobate în şapa de egalizare;

• nu se montează în exteriorul clădirilor, dar se pot îngloba în izolaţia teraselor sau a acoperişurilor, dacă dozele sunt instalate în interiorul clădirilor;

• se acoperă cu un strat de tencuială de minimum 1 cm, dacă sunt înglobate într-un şliţ în elementul de construcţie;

• impun utilizarea accesoriilor de montare prin care să se realizeze o prindere sigură în timp (ochiuri de sârmă, copci de ipsos, brăţări, console), la fixarea pe elementele de construcţie;

                                                                   

     Distribuţiile electrice :

• trebuie să fie fixate independent de panourile demontabile din care sunt formate plafoanele false (Fig. 6.4.);



                                       


• nu admit utilizarea aceluiaşi conductor neutru (N) pentru mai multe circuite individuale:

• trebuie să respecte indicaţiilor date de producător, în privinţa amplasării şi fixării elementelor şi accesoriilor (elemente de îmbinare, de schimbare a direcţiei, de ramificaţie etc.);

• prefabricate - trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic, să aibă gradul de protecţie corespunzător încăperii sau amplasamentului în care se instalează şi nu se folosească in băi sau în încăperi cu duşuri.
 
                                                         

       Cablurile electrice :

• rigide - se pot monta aparent:

  ✓ fixate pe elemente de construcţie, cu ajutorul colierelor de prindere sau cu alte mijloace de fixare;
  ✓ pozate pe poduri de cabluri sau suporturi similare;

•    flexibile - pot fi utilizate, dar numai pe distanţe scurte, pentru alimentarea receptoarelor fixe care nu necesită racordare prin priză şi pentru cazurile în care trebuie evitată o conexiune suplimentară;

• pot fi pozate în golurile construcţiei, dacă se respectă simultan condiţiile :

  ✓ dimensiunea transversală a golului este de cel puţin 20 mm pe toată lungimea acestuia;
  ✓ secţiunea mănunchiului de cabluri este de cel mult egală cu 1/8 din secţiunea golului.

• impun măsuri corespunzătoare de etanşare a golurilor din jurul pereţilor şi planşeelor antifoc sau rezistente la foc, prin care trebuie să treacă (conf. normativelor PI 18 şi PE 107);

• prefabricate - conţin numai conductoarele aceluiaşi circuit, cu excepţia circuitelor destinate pentru un ansamblu de instalaţii de comandă-control şi telemecanică.

                                   


       Plintele, canalele şi alte profile similare şi accesoriile lor :

• se recomandă a se utiliza în clădiri care se renovează şi în din elemente de construcţie în care executarea de şanţuri pentru montarea tuburilor sau conductelor punte este dificilă sau trebuie evitată (de exemplu, din panouri.mari de beton, pereţi din ipsos, BCA, BAFS etc.);

• se execută din materiale incombustibile sau greu combustibile, nehigroscopice şi neporoase;

• se pot folosi pentru pozarea circuitelor de iluminat şi de prize şi a circuitelor de curenţi slabi (radio, TV, telefonie, comandă-control etc.);

• au trasee stabilite de către proiectant, urmărindu-se, în general, conturul camerelor (la nivelul pardoselii sau la o anumită înălţime pe pereţi sau pe plafon în cazul plintelor montate orizontal), cele verticale fiind, de regulă, lângă uşă;

• se montează astfel încât să nu fie posibilă pătrunderea în interior a apei sau a umezelii;

• din PVC:

  ✓  se fixează pe elementul de construcţie prin lipire cu adeziv special, prin bolţuri împuşcate, şuruburi etc., soluţia stabilindu-se în funcţie de natura elementului de construcţie;
  ✓  se montează la distanţe de minim 3 cm de tocurile (pervazurile) din material combustibil ale uşilor şi ferestrelor şi de 10 cm faţă de pardoseală;

• cu mai multe goluri - implică montarea circuitelor cu destinaţii diferite în goluri diferite;

• se pozează având conductele electrice montate sau acestea pot fi trase ulterior montării, accesoriile lor, inclusiv capacele dozelor, cu excepţia elementelor de adaptare pentru aparate,  urmând a se monta după tragerea sau pozarea conductelor electrice şi verificare circuitelor;

• impun executarea legăturilor electrice numai în doze şi protejarea corespunzătoare a conductoarelor, în locurile de îmbinare, în toate direcţiile, faţă de elementele şi materialele combustibile din construcţie.

                                                                           

       Conexiunile trebuie să fie :

• realizate:
  ✓ cu dispozitive corespunzătoare naturii şi secţiunii conductoarelor;
  ✓ astfel încât să nu fie posibilă desfacerea legăturilor în timpul funcţionării datorită  încălzirii, variaţiilor de sarcină sau vibraţiilor;

• sigure şi durabile şi să nu fie supuse la nici un efort de tracţiune, cu excepţia acelora care sunt executate ţinându-se seama de acest efort;

• protejate împotriva atingerilor indirecte şi să prezinte un grad de protecţie de minim IP 2X;
• accesibile, pentru a permite verificarea contactelor, verificarea eventualei creşteri anormale a temperaturii (cu excepţia conexiunilor cablurilor subterane) şi eventuala înlocuire a I conductorului sau modificarea conexiunilor în cazul schimbărilor schemei, cu excepţia legăturii armăturii construcţiei la pământ, cu condiţia ca aceasta să fie realizată printr-un -procedeu sigur şi durabil;

• admise :
✓ numai în doze care:
   - asigură un spaţiu suficient conductoarelor şi bornelor de conexiuni şi accesul fără riscuri la acestea;
   - al căror capac se fixează prin clipsare sau cu şuruburi;
   - încastrate în elemente de construcţie la care capacele rămân accesibile şi oferă posibilitatea de demontare;
  ✓ în tablouri, în plinte sau profile prefabricate;

•      amplasate numai în locurile recomandate sau permise de normative şi să nu fie admise în :
  ✓ traversările elementelor de construcţie;
  ✓ tiţburile de protecţie şi în accesoriile acestora (coturi, ramificaţii, curbe);
  ✓ în plafoane false nedemontabile, decât dacă sunt fixate pe un aparat sau receptor electric, caz în care trebuie să rămână accesibile, pentru o eventuală demontare (de exemplu a unui corp de iluminat, pentru a-1 curăţa);

• separate, în doze distincte, pentru circuitele de siguranţă şi alte tipuri de circuite

                                                     


    Circuitele pentru alimentarea corpurilor de iluminat (vezi şi Anexa 6.2.) trebuie să :

• fie separate de cele pentru alimentarea prizelor, cu excepţia construcţiilor de importantă secundară, separate de corpul clădirii principale (de exemplu, bucătăriile de vară), şi a clădirilor de cazare de tip cămin-internat;

• nu depăşească o putere totală instalată de 3 kW, pentru cele monofazate, respectiv 8 kW pentru circuitele trifazate şi un număr maxim de 30 de corpuri de iluminat pe fază;

• fie încărcate cu maximum 12 corpuri, în clădirile de locuit, însumând o putere de cel mult 1 kW sau 1,5 kW, după cum puterea instalată pe apartament este de 4 kW sau 6 kW, cu excepţia circuitelor de iluminat pentru spaţiile comune, la care se admit 15 corpuri pe circuit, cu condiţia respectării unei puteri totale instalate de cel mult 1 kW.

        Circuitele de priză trebuie să :

• fie dimensionate astfel încât, în locuinţe, să nu se instaleze mai mult de 8 prize simple sau duble pe un circuit monofazat, iar în alte spaţii, cel mult 15 prize;

• fie proiectate, pentru locuinţe şi clădiri social-culturale, avându-se în vedere o putere instalată pe circuit de 2 kW (secţiunile conductoarelor fiind cele prezentate în Anexa 6.2.);

• fie prevăzute separat, pentru fiecare receptor monofazat cu o putere mai mare de 2 kW, cu secţiunea conductoarelor dimensionată corespunzător puterii receptorului respectiv.

          Tablourile de lumină şi prize :

• se pot monta astfel încât înălţimea de la pardoseală până la latura lor de sus să fie sub 2,60 m;

• au coloanele principale de alimentare dimensionate prin aplicarea, la puterile instalate, a unui coeficient de simultaneitate de 0,8-0,9 (la clădirile industriale şi civile), 0,9 (la locuinţe) şi 1 (la iluminatul de siguranţă), în absenţa condiţiilor speciale care să impună alte valori.

                               


            Alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor se realizează de la tablourile secundare de lumină, prin intermediul circuitelor electrice.

     Corpurile de iluminat (vezi şi Anexa 6.4.):

• sunt receptoare monofazate, care se leagă la o conductă de fază (după ce, în prealabil, aceasta a trecut prin întreruptor) şi la conducta de nul;
  ✓ de lucru - în majoritatea cazurilor;
  ✓ de protecţie - în cazurile în care sunt montate la mai puţin de 2 m de la pardoseală într-o încăpere cu pericol de electrocutare;

• fluorescente - se montează numai cu condensatoare, pentru ameliorarea factorului de putere (astfel ca montajul să aibă factorul de cos φ = 0,95);

• nu se montează pe materiale combustibile, condiţie valabilă şi pentru prizele electrice;

• trebuie să aibă dispozitive de prindere proiectate şi executate astfel încât să reziste la de 5 ori greutatea corpurilor de iluminat pe care le susţin, dar cel puţin la 10 kgf (100 N);

• nu se pot suspenda de conductele electrice de alimentare;

• se alimentează în paralel pe circuitele electrice şi se montează în număr de maximum :

✓ 30, fără a depăşi puterea de 3 kW - pe un circuit monofazat, respectiv 8 kW - pe o fază a unui circuit trifazat;

✓ 12/15pe un circuit, fără a depăşi puterea de 1 kW - în locuinţe/spaţii comune de locuit;

• au întreruptoarele pentru acţionare plasate pe pereţi, la 1,5 m de la pardoseală şi la 0,8 m de elemente sau instalaţii metalice aflate în contact direct cu solul (ţevi de apă rece, încălzire);

• se prevăd pe circuite :

  ✓ comune pentru 2-3 încăperi - în locuinţe;
  ✓ separate - pentru încăperi importante ca destinaţie (de exemplu, clasele şi laboratoarele unei şcoli), casa scării (fiind incluse, uneori, în iluminatul de siguranţă), culoarele principale dintr-o clădire (mai ales atunci când pe ele se află şi tablourile electrice);

       Prizele electrice :

• se montează îngropate sub tencuială, aparent, în plintă sau profil:
  ✓ la 1,5 m de la pardoseală - în camerele pentru copii din creşe, grădiniţe, spitale şi cămine;
  ✓ la 2,0 m de la pardoseală - în clasele din şcoli;
  ✓ la 0,1 m de la pardoseală - în locuinţe, instituţii, clădiri social-administrative;
  ✓ la înălţimea necesară din punct de vedere funcţional - în industrie, în laboratoarele din învăţământ, cercetare ş.a.;

• se montează în pardoseală - în încăperile cu suprafeţe mari şi unde este necesară racordarea unui număr mare de receptoare (de exemplu, în atelierele de proiectare, în industrie), caz în care trebuie sa aibă, obligatoriu, gradul normal de protecţie IP 54 (vezi Anexa 5) şi să fie rezistente la lovituri mecanice;

• se prevăd obligatoriu cu contact de protecţie, legat la conducta de nul de protecţie, în încăperile cu pardoseală bună conducătoare de electricitate, precum şi cele de 10/16 A;

• se alimentează pe circuite separate de cele pentru corpurile de iluminat, cu puterea de calcul de 800-1000 W, pe un circuit de priză putându-se monta până la :
  ✓ 15 prize simple sau duble - în clădirile social-administrative, puterea de calcul a circuitelor fiind de 800-1000 W;
  ✓ 8 prize simple sau duble - în locuinţe, puterea de calcul la care se pot utiliza circuitele, fără a se deteriora, fiind de maximum 2000 W;

• se prevăd pe circuite separate (mono sau trifazate), pentru receptoarele cu putere mai mare (sobe, plite, boilere electrice ş.a.).

              Aparatele electrice:

• montate pe acelaşi perete - se plasează în ordinea, de jos în sus :
  ✓ întreruptoare, comutatoare, butoane pentru lumină;
  ✓ butoane pentru sonerii;
  ✓ prize pentru lumină;
  ✓ prize pentru telefoane, antenă colectivă, difuzoare;

• de conectică pentru circuitele de lumină:
  ✓ trebuie să aibă cel puţin curentul nominal al acestora, dar nu mai mic de 10 A pentru circuitele cu lămpi fluorescente conform normativului
  ✓ pot fi instalate îngropate sub tencuială, aparente sau montate în plintă ori profil;

                                                           


        Receptoarele electrice (vezi şi Anexa 6.6.):

• pentru puteri nominale :
  ✓ până la 2 kW - se pot racorda prin prize la circuitul de alimentare;
  ✓ peste 2 kW - se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea şi deconectarea lor se prevăd cu dispozitive de acţionare (de exemplu, contactoare) pe circuitul fix de alimentare, dacă nu sunt echipate cu întrerupător de către producător;

• din clasele 0, I, II şi III de protecţie împotriva şocurilor electrice (vezi şi Anexele 5.1. şi 5.10.) - se pot alimenta din circuite fără conductor de protecţie, iar din clasa I de protecţie -prin circuite cu conductor de protecţie;

• monofazate, mobile şi portabile, a căror carcasă se leagă la un conductor de protecţie -trebuie alimentate prin cordoane cu trei conductoare, din care unul pentru protecţie.

                                       

            In încăperile de baie şi duş (vezi şi Anexele 5.5.-5.11.):
• receptoarele de clasa I de protecţie instalate la post fix (de ex., maşini de spălat şi uscat rufe):
  ✓ nu trebuie să fie amplasate în interiorul volumului 1 de protecţie;
  ✓ pot fi instalate la post fix în interiorul volumului 2 de protecţie, numai dacă:
        - dimensiunile încăperilor de băi sau duşuri nu permit amplasarea lor în afara volumului 2 şi nici în altă încăpere;
        - orice contact între acestea şi o persoană aflată în interiorul volumului 0 sau 1 nu este posibil (utilizând un înveliş sau un perete din material electroizolant);

• încălzitoarele instantanee de apă sunt admise în volumul 1 numai dacă :
  ✓  alimentarea cu apă rece se face prin conducte metalice fixe;
  ✓  racordul electric se realizează fără priza de curent, direct din instalaţia electrică;
  ✓  circuitul care alimentează încălzitorul instantaneu de apă este protejat printr-un dispozitiv de protecţie diferenţial rezidual de cel mult 30 mA;
  ✓  sunt racordate la legătura echipotenţială a încăperii (pentru cele din clasa I de protecţie).
     Legătura echipotenţială suplimentară (vezi şi Anexele 5.5.-5.11.):

• are ca scop egalizarea potenţialelor tuturor elementelor conductoare din punct de vedere electric din încăperea respectivă şi limitarea tensiunii de atingere la o valoare nepericuloasă, ţinând seama de condiţiile particulare în care se găsesc persoanele din această incintă; se poate realiza:
  ✓ în interiorul încăperii de baie sau de duş, în montaj îngropat în pereţii camerei de baie sau de duş, fără obligativitatea menţinerii ei în interiorul volumului limitat de pereţi, esenţială fiind existenţa unei astfel de legături individuale, în fiecare încăpere de acest tip (de exemplu, dacă nu este posibilă legarea unor elemente conductoare în interiorul încăperii, această legătură poate fi realizată la exterior, în încăperi alăturate camerelor de baie sau de duş);
  ✓ ca legătură principală, într-o încăpere alăturată celei de baie sau de duş, în subsol sau la parter, caz în care nu mai este necesară realizarea unei legături echipotenţinle suplimentare în interiorul băii sau duşului, în cazul în care cada de baie sau de duş, instalaţia de apă şi celelalte elemente conductoare sunt legate între ele şi la conductorul de protecţie al circuitului electric de alimentare al camerei de baie sau de duş;
  ✓ cu un conductor de 2,5 mm2 din cupru pozat într-un tub izolant, fără a se impune vizibilitatea ei pe tot parcursul ei, ci doar accesibilitate conexiunilor sale (pentru a putea fi verificată continuitatea electrică a legăturilor, în caz de defect);

• poate avea, ca element component, o armătură metalică;

• nu poate include elemente conductoare (mai ales conductele instalaţiilor de canalizare) la care există riscul întreruperii ei, în cazul demontării lor pentru diverse scopuri (de exemplu pentru înlocuiri, reparaţii);

• trebuie realizată într-o încăpere de baie sau de duş chiar dacă echipamentul electric din aceasta se limitează la un corp de iluminat în plafon, datorită posibilităţii de instalare ulterioară a altor echipamente electrice şi a riscului de propagare a unui potenţial din exterior.

            Elemente conductoare care trebuie legate la legătura echipotenţială :
• în general - toate (cu excepţia celor de mici dimensiuni, care nu prezintă riscul de a avea un potenţial diferit de cel al legăturii echipotenţiale):
  ✓ masele instalaţiilor electrice de apă caldă, apă rece, canalizare şi gaz;
  ✓ grilajele metalice ale uşilor şi ferestrelor;
  ✓ radiatoarele instalaţiei de încălzire centrală (pe tur sau pe retur);
  ✓ gurile de ventilare mecanică, când acestea şi tubulatura de ventilare sunt metalice (pe tubulatura principală de ventilare, chiar la conexiuni inaccesibile, care permit verificarea continuităţii electrice între legătura propriu-zisă şi o parte accesibilă a tubulaturii);
  ✓ tubulatura de ventilare metalică, dacă gura de ventilare este din material izolant (condiţiile de racordare a conductelor şi gurilor de ventilare la legătura echipotenţială a încăperii de baie sau de duş fiind prezentate în Anexa 5.10.).

            Aparatele electrice :

• nu se montează în grupurile sanitare prevăzute numai cu lavoare, cu excepţia întreruptoarelor şi prizelor speciale pentru racordul maşinii electrice de bărbierit;

• se pot monta în grupurile sanitare cu duş, baie ş.a., dacă sunt legate atât la nulul de protecţie, cât şi la pământ şi nu se prevăd circuite electrice cu altă destinaţie în doze.

• Corpurile de iluminat (vezi şi Anexele 5.5.-5.11.) suspendate sau cu dulii metalice - nu se montează în încăperile de băi sau de duş; nu se amplasează în volumele 0 sau 1 de protecţie, indiferent de tip; pot fi instalate în volumul 2 de protecţie :
   ✓ cele care conţin părţi metalice accesibile, dacă sunt alimentate :

          -de un transformator de separare, amplasat în afara volumului 2, cu condiţia ca acesta să alimenteze un singur corp de iluminat, ori ca masele celor două corpuri alimentate să fie legate între ele, dar neracordate la legătura echipotenţială;
         -în tensiune foarte joasă de securitate, cu circuitul de protecţie nelegat la pământ;

   ✓ cele cu dispersorul din material electroizolant care, prin scoatere, produce întreruperea tuturor conductoarelor active ale alimentării duliilor, fără ca vreo parte metalică a corpului de iluminat să devină accesibilă;

   ✓ cele aflate în dulapuri de toaletă, împreună cu întreruptoare şi prize de curent, dacă sunt de clasă II de protecţie şi dacă priza este alimentată printr-un transformator de separare;

• instalate în exteriorul volumului 2 de protecţie şi nu sunt de clasa II de protecţie — trebuie să aibă părţile metalice accesibile racordate la conductorul de protecţie (PE), iar dacă se află în dulapuri de toaletă, trebuie asigurată continuitatea electrică a elementelor lor metalice şi legarea acestor elemente la conductorul de protecţie (PE);

• trebuie să fie situate la o înălţime superioară înălţimii tijelor de duş şi la cel puţin 2,25 m deasupra pardoselii sau deasupra fundului căzii de duş (cea mai mare dintre ele, după caz);
• trebuie să aibă circuitele de alimentare realizate cu protecţie prin izolaţie suplimentară.



* Acest articol poate conţine greşeli gramaticale şi de punctuaţie *