ELECTROSECURITATEA

ELECTROSECURITATEA

IN MEDII NORMALE


A. INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE


1.      Din punct de vedere al masurilor de securitate se disting instalatii de înalta si de joasa tensiune. Instalatiile electrice de joasa tensiune sunt acele instalatii de curenti tari la care tensiunea între orice faza si pamânt este de cel mult 250 volti.

2.      Exceptie de la prezentele norme fac instalatiile de joasa tensiune, care sa se gaseasca în aceasi încapere cu instalatiile de înalta tensiune si pentru care se vor aplica normele specifice pentru înalta tensiune.

3.      Contolul si supravegherea instalatiilor interioare si exterioare de joasa tensiune se fac de catre electricianul de serviciu, care trebuie sa cunoasca temeinic normele specifice de securitatea muncii pentru instalatiile electrice si masurile de prim ajutor în caz de electrocutare.

4.      Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasa tensiune, pe care-l va folosi înainte de a atinge cu mâna libera partile metalice ale instalatiei sau echipamentului electric.

5.      Manevrele si înlocuirea sigurantelor în instalatiile electrice de joasa tensiune (circuitele, motoarelor electrice, iluminat, etc.) se pot executa numai de personae calificate în meseria de electrician.

6.      În retelele aeriene si subterane se pot executa înlocuiri de sigurante si becuri si noaptea, cu conditia ca locul de munca sa fie luminat, iar la operatie sa participle cel putin doua personae, din care una sa execute si alta sa supravegheze.

7.      Persoanele care executa scoaterea de sub tensiune, trebuie sa puna placi avertizoare.

8.      În cazul lucrarilor ce se executa cu scoaterea partiala de sub tensiune, partile din instalatie ramase sub tensiune si care ar putea fi înâmplator atinse trebuie îngradite.

9.      Îngradirile provizorii trebuie sa fie montate în asa fel încât sa nu împiedice iesirea personalului din încapere în caz de pericol.

10.  În cazul urcarii pe stâlp, muncitorul trebuie sa se convinga ca stâlpul este în buna stare si trebuie sa-si verifice mijloacele de protectie (centura de siguranta, cârligele, frânghia de ajutor).

11.  Urcarea sau lucrul pe stâlpi este admisa numai pe partile laterale, în raport cu directia de întindere a conductorului, iar în cazul stâlpilor de colt, pe partea unghiului exterior al liniei.

12.  Este interzisa aruncarea sculelor si materialelor de pe stâlp jos sau invers. Transmiterea lor trebuie facuta cu ajutorul unei frânghii simple sau fara sfârsit, ghidata de jos de un alt muncitor, care trebuie sa stea la cel putin 2m distanta de baza stâlpului.

13.  În cazul folosirii scarii mecanice, deservirea acesteia trebuie asigurata de 4 persoane, daca este transportata manual si de 2 persoane când se afla montata pe autocamion.

14.  Folosirea scarilor simple se va face de cel putin doua personae, una care executa lucrari si una care supravegheaza si tine scara.

15.  Scarile rezemate trebuie asezate sub un unghi de maximum 60º fata de orizontala. Se poate admite si un unghi mai mare, dar în acest caz partea superioara a scarii trebuie legata de reazem.

16.  Scarile duble trebuie sa fie prevazute cu cârlige de siguranta , care se monteaza când scara este pregatita pentru lucru, în vederea evitarii apropierii celor doua parti ale scarii.

17.  Desfiintarea instalatiilor, înlocuirea stâlpilor, conductorilor si armaturilor se fac dupa întreruperea tuturor circuitelor de energie aferente si dupa legarea la pamânt la locul de munca a a acestor circuite.

18.  Demontarea si montarea unor conductori sub o linie de transport de înalta tensiune trebuie sa se execute cu linia de înalta tensiune deconectata.

19.  Executarea bransamentelor sub tensiune este permisa în cazuri cu totul speciale, când nu se poate face întreruperea tensiunii în reteaua respectiva, fie din motive de exploatare, fie din motive de continuitate a alimentarii cu energie electrica a anumitor consumatori si numai pentru instalatiile de joasa tensiune (cu maximum 250 V între faza si pamânt).

20.  La liniile electrice aeriene de joasa tensiune pe ale caror stâlpi sunt montate si alte circuite (telecomunicatii, radioficare, etc.), nu se permite executarea de bransamente sub tensiune înainte ca si aceste circuite sa fie isolate prin teci si palarii protectoare.

21.  Vopsirea stâlpilor metalici  din retelele aeriene de joasa tensiune trebuie sa se execute de catre vopsitori experimentati , obisnuiti cu lucrarile la înaltime.

22.  Cablurile subterane de joasa tensiune si mansoanele ramase descoperite în timpul sapaturilor trebuie sa fie suspendate astfel încât sa nu faca sageata (curbura).

23.  Cablurile care trec printr-un sant deschis trebuie asigurate împotriva ruperii, prin consolidarea lor pe scânduri si grinzi, sau prin introducerea lor în jgheab provizoriu.

24.  La cablurile dezgropate prin scapare trebuie sa se aseze placi avertizoare, care sa atraga atentia asupra pericolului, în cazul atingerii acestora.

25.  Mutarea, îndepartarea si deplasarea cablurilor si a mansoanelor trebuie sa se execute numai dupa întreruperea tensiunii si deschiderea cablului si sarcinii lui capacitive.

B. CONDIŢIILE CE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ UNELTELE
ELECTRICE DE MÂNĂ sI ILUMINAT PORTATIV

26.  Se considera utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau doua persoane si cu care muncitorul în timpul lucrului are un contact bun si îndelungat.

27.  Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si24 V, astfel: tensiunea de 24 V se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V în locuri foarte periculoase.

28.  Utilajele portative trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a.       partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri întâmplatoare;

b.      izolarea bobinajului sa reziste atât socului metalic, cât si mediului în care functioneaza (umiditatea, caldura, agentii corozivi, etc.);

c.       mânerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din material acoperit cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa împiedice atingerea partilor metalice ale sculei;

d.      conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel încât sa nu se roada la intrarea lor în carcasa sculei si sa se împiedice pe cât posibil smulgerea lor de la bornele de legatura.

29.  Daca în timpul lucrului, muncitorul simte o actiune cât de slaba, a curentului, este obligat sa întrerupa imediat lucrul si sa predea unealta defecta pentru verificare si reparare.

30.  În încaperile cu praf bun conducator de current electric sau cu multa umezeala, corpurile de iluminat vor fi etanse.

31.  În încaperile cu pericol de explozie, se vor folosi numai corpuri de iluminat protejate împotriva exploziilor.

32.  Se vor folosii numai lampi portative speciale, a caror constructie sa nu permita atingerea partilor conducatoare de curent.

33.  Lampa trebuie sa aiba un glob de sticla (în special pentru locurile umede) si sa fie protejata cu plasa metalica de protectie. Aceasta plasa trebuie sa fie astfel fixata încât sa nu poata ajunge sub tensiune în cazul defectarii duliei.

34.  Transformatoarele pentru alimentarea lampilor si uneltelor electrice la tensiune nepericuloasa vor avea înfasurarile primare si secundare pe coloane diferite, iar miezul si carcasa se vor lega la pamânt; la fel si bobinajul de tensiune nepericuloasa.

C. MIJLOACE DE PROTECŢIE FOLOSITE LA INSTALAŢIILE ELECTRICE
DE JOASĂ TENSIUNE

         

35.  Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispozitivele portative, al caror scop este protejarea personalului care munceste în instalatiile electrice lânga sau în apropierea partilor aflate sub tensiune împotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, precum si împotriva altor accidente ce s-ar putea putea produce în timpul lucrului în aceste instalatii.

36.  Mijloacele de protectie se impart în:

a.       mijloace de protectie, care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin izolarea lui fata de partile aflate sub tensiune sau fata de pamânt (prajini electroizolante, clesti, scule cu mânere izolante, manusi de cauciuc, electroizolante, cizme de cauciuc electroizolante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase de cauciuc electroizolante);

b.      indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba si clesti de masurat;

c.       garnituri mobile pentru scurtcircuitare si legarea la pamânt, îngradiri mobile si placi avertizoare;

d.      mijloace de protectie împotriva arcului si împotriva actiunilor chimice ale produselor arderii: ochelari de protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze.

37.  Mijloace de protectie izolate se împart în:

a.       mijloace principale de protectie;

b.      mijloace auxiliare de protectie.

38. Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta , în conditii sigure, tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile conducatoare de curent aflate sub tensiune.

În instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie izolante:

a.       prajinni electroizolante;

b.      clesti izolanti pentru sigurante;

c.       manusi electroizolante.

38.  Se numesc mijloace auxiliare acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea împotriva electrocutarii la tensiunea respectiva. Ele constituie masuri auxiliare de protectie ale mijloacelor principale si servesc, de asemenea, pentru protectia împotriva tensiunii la atingere, precum si împotriva arsurilor prococate de arcul electric.

În instalatiile electrice de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare electroizolante de protectie:

a.       cizme electroizolante sau galosi;

b.      covorase de cauciuc electroizolante;

c.       platforme izolante (podete).

39.  În cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care deservesc instalatiile, trebuie sa se afle în permanenta mijloacele de protectie necesare.

40.  Mijloacele de protectie trebuie încercate:

a.       la receptionarea lor, înainte de a fi date în exploatare;

b.      periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc în parte;

c.       când apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;

d.      dupa o reparatie si dupa înlocuirea uneia din parti;

e.       daca exista îndoieli asupra bunei lor stari.

41.  Manusile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese încât sa permita îmbracarea manusilor de bumbac, de lâna, etc. sub ele, pentru ca personalul sa poata sa-si protejeze mâinile împotriva frigului, la deservirea instalatiilor în aer liber. Manusile trebuie sa fie destul de largi, pentru ca sa permita tragerea lor peste mânecile îmbracamintei.

42.  Echipamentul sa fie dezinfectat periodic (cel putin o data la trei luni sau la trecerea de la persoana la alta) si sa fie presarata cu talc.

43.  Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant în alte scopuri.

44.  Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc va fi de 75 x 75 cm, cu tensiunea de strapungere minima de 5 kv.

45.  Covorasele care nu au fost încercate sau au fost încercate si nu au corespuns pot fi folosite ca material izolant de protectie.

46.  Mânerele sculelor vor fi confectionate din material izolant, rezistent la umiditate, nefragil si neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric si de acid clorhidric.

47.  Lungimea mânerelor izolate va fi de cel putin 10 cm. Sculele vor fi rezistente, iar mânerele izolante bine fixate pe locurile lor.

48.  În instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de tensiune:

a.       lampa de control;

b.      indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip creion);

c.       indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ.

49.  Este interzisa folosirea lampilor de control improvizate.


D. CONSTRUCŢIA sI MONTAJUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE

PENTRU sANTIERE


50.  Instalatiile electrice izolate aparent din santier, cu conductori izolati si montati pe izolatori, se vor executa la o înaltime de cel putin 2,5 m deasupra solului si în locuri ferite de deteriorari mecanice.

Înaltimea minima de la sol pentru conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La trecerea peste caile carosabile, distanta minima trebuie sa fie de 6 m.

51.  La încaperile unde necesitatile de lucru pot produce atingerea sau agatarea conductorilor în timpul transportului si al montajului obiectelor voluminoase, folosirea conductorilor neizolati este interzisa.

52.  În toate cazurile, întrerupatoarele vor avea carcase protectoare, confectionate din materiale rezistente la foc si izolante. Întrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamânt sau la reteaua de protectie (de nul).

53.  Nu se admite montarea întrerupatoarelor pe conductori mobili (pe snururi cordoane, etc.)

54.  Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice (lovituri).

55.  La tablourile de distributie, la cutiile de distributie si la instalatiile principale, lucrarile se vor executa numai pe baza unei dispozitii date de seful exploatarii electrice a santierului sau a locatiei.

56.  Tablourile electrice de distributie care se monteaza, în interiorul baracilor, pe pereti de scândura, cu pericol de incendii la desfacerea unui conductor din peretele tabloului, se vor monta pe o placa de azbest de marimea tabloului, fixate pe peretele de scândura. Aceste tablouri vo fi închise în cutii de lemn, prevazute cu usi si cheie.

57.  Tablourile electrice de distributie amplasate în exterior (pe stâlpi, baraci, imobile, etc.) se vor monta tinând seama de regulile de mai sus, iar protectia lor se va face prin cutii metalice, prevazute cu usa si cheie.

           Constructia cutiilor de protectie va fi astfel executata încât sa permita introducerea conductorilor de jos în sus pentru ca ploaia sa nu patrunda în interior.

           Toate cutiile metalice de protectie a tablourilor electrice vor fi legate la pamânt.

58.  Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau lampi portative, electromotoare si alte aparate si dispozitive de consum de energie electrica.

59.  În interiorul tabloului de distributie se va executa un întrerupator cu pârghie, care va avea mâner electroizolant.

60.  Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau înnadirea lor fara a se completa izolatia cu banda izolanta este interzisa. De asemenea, se interzice folosirea capetelor de conductori în loc de fise la introducerea în prize.

61.  Este interzis a se pune în exploatare instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest provizorat - deoarece ar putea constitui un pericol pentru muncitori.

62.  La executarea instalatiilor electrice interioare strapungerile din plansee din beton monolit (la tavane) se vor executa numai de jos în sus, iar lucratorii vor purta ochelari de protectie contra prafului si sfarâmaturilor din beton.

63.  Se interzice montarea întrerupatoarelor si prizelor în camerele de spalare. Întrerupatoarele se vor monta în anticamera.

64.  Instalatiile elactrice de forta vor avea în locurile cu umiditate mare, de peste 75%, pe pardoseala, în fata motoarelor electrice si a dispozitivelor lor de pornire, platforme de lemn, asezate pe izolatori.


E. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII PRIN ATINGERE
DIRECTĂ sI INDIRECTĂ


Definitii si generalitati

65.  Termenii mai des utilizati sunt definitii si explicatii în cele ce urmeaza:

Punct neutru se numeste punct al înfasurarii generatorului, transformatorului etc., a caror tensiune fata de bornele exterioare este aceasi, ca valoare absoluta, la functionarea normala.

Punct neutru legat direct la pamânt (punct de nul) se numeste punctul neutru al transformatorului sau generatorului legat la instalatia de legare la pamânt, în mod direct sau printr-o rezistenta de valoare redusa, transformator de curentetc.

Punct neutru izolat se numeste punctul neutru care nu este legat la instalatia de legare la pamânt sau este legat prin aparate cu mare rezistenta electrica.

Conductor de nul se numeste conductorul legat la punctul de nul.

Conductor de pamânt este conductorul care face legatura dintre partea metalica legata la pamânt si priza de pamânt.

Priza de pamânt este un ansamblu de electrozi metalici în contact direct cu pamântul, legati electric între ei.

Instalatia de protectie prin legare la pamânt este instalatia care stabileste legatura cu pamântul a partilor metalice ale unei instalatii electrice care în mod normal nu se gaseste sub tensiune, dar care în mod accidental s-ar putea afla sub tensiune.

Tensiunea de atingere este tensiunea sub care se poate afla omul atunci când atinge elementele conductoare de curent, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care în mod occidental pot intra sub tensiune, datorita unui defect de izolatie.

Punerea la pamânt se numeste legatura accidentala a unor parti ale instalatiei electrice, care se gasesc sub tensiune cu pamântul sau cu parti legate cu pamântul.

Exemplu: atingerea unui conductor al unei linii aeriene cu stâlpul metalic este o punere la pamânt.

Legarea la pamânt se numeste operatia prin care, în mod voit, se leaga la pamânt anumite parti ale unei instalatii electrice.

Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamânt este aceea compusa din urmatoarele elemente:

-         rezistenta conductorului principal, de legare la pamânt;

-         rezistentele conductoarelor de ramificatie;

-         rezistentele contactelor dintre partile componente ale întregii retele de legare la pamânt;

-         rezistenta contactului dintre electrozi si sol;

-         rezistenta pe care o prezinta solul în apropierea electrozilor la trecerea curentului electric.

Rezistenta electrica a solului este determinata de compozitia si rezistenta solului si de forma si dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la pamânt.

Rezistivitatea solului (rezistenta electrica specifica) este rezistenta electrica a unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv si se exprima în    cm.

Loc cu grad de pericol este acela care are urmatoarele caracteristici:

-         pardoseala uscata si rau conducatoare de electricitate;

-         nu are suprafetele metalice în legatura cu pamântul în apropiere;

-         nu are în atmosfera praf bun conducator de electricitare;

-         locul de munca este uscat, ventilat si încalzit la temperatura normala;

-         pardoseala buna conducatoare de electricitate;

-         suprafete metalice în legatura cu pamântul, care ocupa mai mult de 60% din suprafata zonei de manipulare;

-         umiditate între 75 - 97%;

-         temperatura peste 25ºC, rar mai mica de 35ºC;

-         praf bun conducator de electricitate;

-         gaze sau lichide care scad rezistenta corpului omenesc.

De asemenea, locul devine periculos daca este strâmt, putându-se produce atingerea cu suprafetele metalice.

Loc periculos este acela care are una din urmatoarele caracteristici:

-         umiditate excesiva peste 97%;

-         temperatura peste 35ºC;

-         suprafete metalice în legatura cu pamîntul, care ocupa peste 60% din suprafata zonei de manipulare;

-         mediu corosiv.

66.  Prizele de pamânt din punctul de vedere al folosirii lor se împart în:

-         prizele de protectie, care sunt folosite pentru scopuri de protectie contra tensiunilor accidentale;

-         prize de exploatare care sunt folosite pentru scopuri de exploatare într-o retea electrica.

Din punct de vedere al constructiei, se disting:

-         prize de pamânt naturale construite din partile metalice, ce au fost introduse în pamânt pentru alte scopuri decât pentru legatura electrica cu pamântul (stâlpi metalici sau de beton armat îngropati în pamânt, tevi metalice pentru alimentarea cu apa), în cazul când nu au fost acoperite cu un strat izolant cu bitum etc.;

-         prize de pamânt artificiale instalate special pentru scopul de protectie (tevi metalice, benzi metalice, placi metalice etc.) introduse în pamânt.

67.  Masurile principale pentru evitarea accidentelor de electrocutare sunt urmatoarele:

-         partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul lucrului sa fie inaccesibile la o atingere întâmplatoare, ceea ce se realizeaza prin izolatori si carcasa, îngradiri, amplasari la înaltimi inaccesibile, blocari;

-         folosirea tensiunilor reduse maxim admise conform normelor;

-         izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului sau amplasamentului;

-         separarea de protectie;

-         protectie prin legarea la pamânt;

-         deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa;

-         protectie prin legarea la nul;

-         deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa sau în cazul unor scurgeri de curent periculoase;

-         egalizarea si dirijarea distributiei potentialelor;

-         dotarea cu mijloace individuale de protectie si anume:

·        mijloace de protectie izolante;

·        indicatoare mobile de tensiune;

·        garnituri de scurtcircuitare si legarea la pamânt;

·        îngradiri provizorii;

·        placi avertizoare.


2. Protectia împotriva tensiunilor de atingere periculoase


68.  Utilajele electrice portative si lampile electrice portative trebuie sa fie alimentate la tensiuni reduse de 24 V pentru locurile periculoase si 12 V pentru locurile foarte periculoase;

                 În categoria utilajelor care trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa intra si corpurile de iluminat fixe care sunt amplasate la o înaltime mai mica de 2,5 m dela pardoseala.

69.  În încaperile constructiilor civile si administrativ-sociale uscate se admite montarea corpurilor de iluminat la înaltimi sub 2,50 m, daca tensiunea de alimentare nu depaseste 250 V fata de pamânt.

70.  Nu este permis a se folosi pentru alimentari la tensiuni reduse autotransformatoare sau rezistente electrice.

71.  Nu este permis ca pe partea tensiunii reduse sa se lege la pamânt circuite electrice sau sa se lege electric instalatii cu tensiune mai mare.

72.  Pentru obtinerea tensiunii reduse se pot folosi acumulatoare, elemente galvanice, convertzoare cu înfasurari separate si bine izplate electric între ele, transformatoare coborâtoare de constructie speciala.

73.  Prizele si fisele de pe partea tensiunii reduse trebuie sa fie de o constructie diferita de cele pentru tensiunea normala a retelei, astfel încât fisele de tensiune resusa sa nu poata fi introduse în prizele cu tensiune mai mare.

74.  Utilajele electrice alimentate la tensiuni reduse nu se vor lega la instalatia de protectie prin legare la nul sau la pamânt.

             

3. Izolarea suplimentara de protectie

75.  Aceasta protectie se aplica în afara de izolarea de lucru si se realizeaza în mai multe moduri:

a.       aplicând o izolare suplimentara izolarii de lucru pentru ca partile metalice din instalatie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, însa care pot fi atinse, sa nu primeasca tensiune în cazul nefunctionarii izolatiei de lucru;

b.      aplicând o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric;

c.       izolând amplasamentul: se realizeaza astfel izolarea omului atât fata de pamânt cât si fata de elementele care se gasesc în legatura cu pamântul, în raza de manipulare.

76.  Izolatia suplimentara de protectie a echipamentului electric trebuie preferata izolarii amplasamentului.

77.  Când se aplica izolatia suplimentara de protectie a echipamentului electric trebuie sa se acopere în mod solid si durabil cu material izolant toate partile metalice accesibile unei atingeri si care în caz de defect pot capata direct sau indirect tensiune.

78.  Straturile de lac sau email, straturile de oxid, învelisul de material fibros chiar îmbibat nu se considera izolatie de protectie.

79.  Izolarea de protectie se considera realizata daca se folosesc carcase si acoperari izolante, materiale de instalatii complet izolatoare, aplicari prin presare a unui material izolant pe carcasele unor utilaje electrice mici, montari de piese intermediare izolante (în mecanisme, arbori, frâghii, carcase etc.).

80.  Izolarea amplasamentului ca masura de protectie este admisa numai în cazul echipamentelor electrice stabilite.

4. Separarea de protectie


81.  Separarea de protectie consta în separarea circuitului electric al unui singur consumator cu o tensiune de cel mult 380 V de reteaua de alimentare, prin intermediul unui transformator de separatie sau unui grup moto-generator.

82.  Separarea de protectie are ca scop înlaturarea pericolului aparitiei unor tensiuni periculoase la utilajul conectat pe circuitul de lucru al utilajului si pamânt, în cazul unei puneri la carcasa.

           Protectia obtinuta prin separarea de protectie este eficace atât timp cât nu se produce în partea secundara o punere la pamânt (de exemplu datorita deteriorarii unui conductor).

83.  Într-o instalatie în care se va folosi separarea de protectie trebuie îndeplinite urmatoarele conditii:

a.       Reteaua va avea tensiuni pâna la 500 V. Tensiunea nominala în partea secundara a transformatorului de separatie sau a grupului motogenerator, poate fi cel mult 380 V.

b.      La un transformator de separatie sau la un grup moto-generator sa nu se racordeze decât un singur consumator, cu o intensitate nominala a curentului de cel mult 15 A.

c.       Transformatorul de separatie sau grupul motor-generator sa aiba, pentru racordarea consumatorului, o priza montata fix. Daca consumatorul este un utilaj mobil, conductoarele de alimentare trebuie sa fie flexibile, în manta de cauciuc.

d.      Pe partea secundara, circuitul sa nu fie legat la pamânt sau la alte elemente din instalatie.

e.       Transformatorul de separasie sa aiba înfasurarile pe brate separate sau ele sa fie montate cap la cap cu o buna izolatie între bobine; se admite si montarea concentrica a înfasurarilor, cu conditia ca ele sa fie distantate prin suporturi izolante, care sa asigure mentinerea distantei.

f.        Transformatorul de separatie trebuie prevazut, cel putin pe partea secundara, cu o izolare suplimentara de protectie.


5. Protectia prin legare la pamânt


84.  Protectia prin legare la pamânt se realizeaza prin legarea partilor instalatiei electrice, care trebuie protejata contra tensiunilor de atingere, cu anumite parti metalice introduse în pamînt pentru acest scop.

85.  Conductibilitatea instalatiilor de legare la pamânt, fixe, trebuie sa fie asigurata în orice anotimp, tinând seama de starea solului (uscare, înghet).

86.  Legarea la pamânt se va face conform STAS-ului în vigoare.

87.  Pentru priza de pamânt se va folosii:

a.       tevi metalice sau conducte rotunde masive (de exemplu otel rotund);

b.      benzi metalice cu sectiune dreptunghiulara sau patrata;

c.       bare profilate metalice (corniere, I-uri, T-uri, sine de cale ferata etc.);

d.      placi metalice etc.

88.  Reteaua de conducte pentru apa poate fi întrebuintata drept priza de pamânt numai ân cazul când tevile metalice sunt înadite prin legaturi bune conducatoare de electricitate si când nu sunt acoperite cu straturi izolante (bitum, etc.). Legatura la pamânt trebuie facuta înainte de contorul de apa. Daca ea se face dupa contor, trebuie prevazuta suntarea contorului.

89.  Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamânt se masoara imediat dupa executarea si apoi de doua ori pe an, vara si iarna, când se controleaza  si calitatea legaturilor de la suprafata.


6. Protectia prin legare la nul


90.  Protectia prin legarea la nul are ca scop evitarea mentinerii unor tensiuni de atingere periculoase la elementele din instalatiile electrice, care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care în mod accidental s-ar putea gasii sub tensiune.

91.  Protectia prin legarea la nul se poate folosi numai când punctul neutru al sursei de alimentare este legat direct la o instalatie de legare la pamânt de exploatare.

92.  Protectia prin legare la nul se va executa, în mod obligatoriu, atunci când neutru sursei de alimentare este legat direct la pamânt si când printr-o instalatie de legare la pamânt de protectie nu se poate asigura în caz de defect realizarea unor tensiuni de atingere mai mici de 40 V, cu mijloace justificate tehnico-economice.

93.  Nu este permis ca în retelele sau instalatiile alimentate de aceasi sursa de energie electrica sa se foloseasca pentru o parte din instalatii protectia prin legarea la nul, iar pentru alte instalatii sau echipamente electrice, protectie prin legarea la pamânt.

94.  Se vor lua masuri care sa evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legându-se un conductor de lucru (faza) în locul conductorului de protectie.

95.  Conductorul de nul de protectie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe portiunea de la tablou de distributie la care bara sau borna de nul este legata la instalatia de legare de pamânt, (priza repetata de pamânt) si pâna la carcasa echipamentelor electrice alimentate de la acest tablou.

96.  Se admite ca în retelele de iluminat conductorul de nul de protectie sa fie folosit si drept conductor de nul de lucru, însa numai pâna la ultimul tablou de distributie (în sensul transportului de energie), ale carui borne sau bare de nul sunt legate la instalatii de legare de pamânt.

97.  În instalatiile în care se aplica protectia prin legarea la nul sunt interzise legaturile de protectie la alte instalatii de legat la pamânt decât cele care servesc si reteaua de nul de protectie.

98.  Conductoarele de nul vor fi instalate tot atât de îngrijit ca si conductoarele de faza, în ceea ce priveste protejarea lor împotriva solicitarilor mecanice si a izolarii.

99.  La executarea legaturilor de nul la utilaje (echipamente) portative nu se permite a se folosi: prize, fise, cutii de jonctiune si de ramificatie care nu au contact de protectie.


7. Prize de pamânt


100.    Ca prize de pamânt se vor folosi în primul rând prizele naturale si anume:

a.       constructia metalica a cladirii respective, fie ca este constituita din stâlpi metalici încastrati în beton armat, fie ca este construita din stâlpi de beton armat în contact cu solul;

b.      conductele metalice de apa sau canalizare îngropate în pamânt;

c.       tevile metalice pentru tubaje.

101.    În cazul în care rezistenta prizelor naturale indicate în prezentul subcapitol nu prezinta o valoare suficient de mica, se va executa suplimentar o priza de pamânt artificiala.

102.    Nu se poate utiliza în comun prize de pamânt de protectie pentru instalatia de energie electrica de joasa tensiune si pentru instalatia de paratrasnete.

103.    Priza de pamânt de protectie a instalatiilor electrice de firme sau reclame luminoase poate fi comuna cu priza de pamânt a imobilului respectiv.

104.    Priza de pamânt de protectie a instalatiilor de receptie cu antene colective, comune pentru radio si televiziune, poate fi aceeasi cu priza de pamânt a imobilului respectiv.


8. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere


105.    Protectia prin releu de tensiune accidentala se poate întrebuinta în orice fel de retele, atât cu neutrul izolat cât si în cele cu neutrul legat la pamânt, având drept scop, înlaturarea aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase pe o parte metalica care nu apartine circuitului de lucru.

106.    Protectia P.A.T.A. consta în deconectarea în timp de 0,1 s de la toti polii utilajului defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerata periculoasa.

107.    Protectia P.A.T.A. nu poate înlocui protectia prin legarea la nul sau protectie prin legarea la pamânt.


9. Protectia împotriva tensiunilor de atingere


108.    Se vor lega la instalatiile de protectie toate partile metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda protectie, reglaj, etc., precum:

a.       carcasele metalice ale motoarelor electrice ale macaralelor, betonierelor, malaxoarelor, pompelor vibratoarelor, ciururilor, masinilor de gaurit si de profilat, circularelor, benzilor transportoare, masinilor de frecat mosaic, masinilor unelte, masinilor de curatat parchet, transformatoarelor sau agregatelor de sudura etc.;

b.      carcasele metalice ale întrerupatoarelor manuale si automate de protectie si manevra, reostatelor etc.;

c.       partile metalice ale tablourilor de distributie, comanda, masura control, etc.;

d.      carcasele si mezurile transformatoarelor coborâtoare de tensiune pentru alimentarea utilajelor portative;

e.       constructiile metalice ale instalatiilor de distributie electrica, de tip interior si exterior, precum si împrejmuirile metalice ale elementelor conducatoare de curent;

f.        partile metalice ale corpurilor de iluminat;

g.       corpurile mansoanelor de cabluri, prin învelisurile metalice ale cablurilor electrice izolate cu hârtie, la ambele capete terminale ale acestora, asigurând astfel continuitatea învelisurilor metalice pe toata lungimea acestor cabluri. La cabluri cu astfel de izolatie, însa înfasurate cu benzi metalice se va asigura continuitatea învelisurilor metalice;

h.       stâlpii metalici ai liniilor de transport si de distributie a energiei electrice.

109.    Legarea la pamânt a macarelor cu cale de rulare (sine) se face legând la reteaua generala de protectie a santierului toate instalatiile electrice de pe macarale, inclusiv scheletul metalic. Conductorul de legatura va fi un cablu din cupru izolat cu învelis de cauciuc, flexibil, cu sectiunea minima de 25 mmp.

F. MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA ELECTRICITĂŢII STATICE

110.    Procesele tehnologice la care se produce electricitatea statica sunt urmatoarele:

a. concasarea, sfarâmarea si macinarea diferitelor produse;

b.trecerea aerului prin canale de ventilatie si deplasarea corpurilor în jgheaburi, conducte si furtunuri (la transportul pneumatic etc.)

c. filtrarea aerului saturat de praf ;

d.trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu viteza mare prin jigler, duza sau sita (vopsitul pneumatic, prelucrarea unor obiecte prin suflarea cu nisip etc.);

e. pulverizarea lichidelor în special a celor dielectrice;

f.  atingerea si stropirea lichidelor în interiorul conductelor, rezervoarelor, cisternelor, vaselor de încarcare etc. (în special în timpul transportului);

g. trecerea unor obiecte sau semifabricate prin masini prelucratoare (hârtia si fibrele trecute prin masini, musamaua si cauciucul în procesul de fabricatie etc.);

h. organele de masini de la instalatiile de transmisie, care au viteze foarte mari.

111.    Pentru a înlatura pericolul de incendiu, datorita descarcarii sarcinilor de electricitate statica, acumulate pe materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate în diferite feluri în procese tehnologice industriale, se vor lua urmatoarele masuri speciale:

a.  se vor lega la pamânt carcasele masinilor, aparatelor si utilajelor în care se maruntesc substantele producatoare de praf, cu pericol de incendiu sau explozie;

b. se vor lega la pamânt conductele prin care se deplaseaza amestecuri de aer praf;

c. filtrele de pânza din conductele de aer vor fi captusite cu o plasa metalica bine legata la pamânt, cu scopul neutralizarii sarcinilor electrostatice;

d.se va descarca la pamânt electricitatea statica produsa de curelele de transmisie, prin montarea de piepteni metalici de descarcare sau prin vopsirea curelelor cu vopsele si lacuri speciale pentru marirea conductibilitatii lor electrice. De asemenea, se pot utiliza curele executate din materiale conductoare speciale;

e. se vor lega la pamânt toate partile metalice folosite în instalatiile pentru manipularea combustibililor, si anume: conductele, rezervoarele, pompele , autocisternele, cisternele de cale ferata, sinele de cale ferata la rampele de descarcare etc.

112.    Prizele de pamânt pentru electricitatea statica se vor executa conform normativelor si standardelor în vigoare. Ele pot fi comune cu prizele de pamânt ale sistemului de protectie contra atingerilor.